Diliviu’s Weblog

Ce inseamna un automobil? O intrebare simpla care ar putea primi tot atatea raspunsuri cati utilizatori ai lui exista. Se pot, totusi, stabili niste deziderate si niste beneficii generale care sa defineasca notiunea de automobil.
Atunci cand ne gandim la deziderate, cele mai cautate sunt siguranta, confortul, agilitatea si viteza, valentele practice.
Daca ne referim la beneficii, automobilul poate inseamna in primul rand libertate, castig de timp (care si el se transforma in libertate), plus de confort si minus de efort.
La evaluarea unei masini de catre potentialii cumparatori, design-ul joaca un rol esential deoarece, pe langa faptul ca determina anumite caracteristici – raspunzand asadar in mod direct anumitor deziderate (de exemplu, dimensiunile mari asigura un plus de confort), el este si primul indicator al unor trasaturi pe care nu le determina sau pe care le influenteaza doar in mica masura (altfel spus, designer-ii il folosesc ca si prim “indiciu” al calitatilor unei masini: spre exemplu, farurile alungite sugereaza dinamismul; “umerii” posteriori sugereaza in primul rand stabilitatea – pe care o si pot imbunatati in mod nesemnificativ, dar si soliditatea). Mai mult chiar, design-ul este uneori folosit pentru a “indica” anumite calitati pe care masina nu le poseda sau macar pentru a “exagera” anumite caracteristici (de exemplu, design-ul agresiv doar “de forma”, folosit pentru o masina care nu “poate” pe cat “arata”). Facand o paranteza, va promit ca voi scrie un articol despre importanta armonizarii design-ului cu trasaturile tehnice atunci cand un concept de masina este gandit, aratand si riscurile care pot afecta succesul unui model din momentul in care designer-ii aleg sa “prezinte” prin design o imagine a masinii diferita de realitate.
Dincolo de rolul sau de “indicator” al calitatilor unei masini design-ul serveste, evident, si laturii pur estetice, factor de influenta important in alegerea unui automobil (de exemplu, farurile alungite nu doar sugereaza dinamismul: ele, in plus, “ajusteaza” felul in care “vezi” intreaga masina, putand sa dea un aspect mai compact si mai fin unui automobil cu partea frontala lunga in raport cu lungimea sa totala).
Acum, ca am “vazut” in mare importanta cruciala a design-ului asupra succesului la vanzare al unei masini, putem discuta despre principalele 5 tendinte in design-ul auto al ultimilor 15 – 20 de ani.
1) Cresterea in dimensiuni. Justificata prin orientarea preferintei clientilor catre spatiu tot mai mare si prin cresterea importantei “caracteristicii spatiu” in “total masina”. Justificata si de – si, in acelasi timp, “facilitata” de cresterea ponderii claselor mici si compacta (mai ales a clasei mici) in total automobile vandute.
In ciuda maririi procentului masinilor de clasa mica, sporirea dimensiunilor tot contribuie la ingreunarea traficului, ca factor complementar cresterii numarului de masini (crestere generata de inmultirea populatiei, ridicarea procentului posesorilor de automobile si a numarului mediu de masini pe posesor – toate acestea intr-un ritm mai accentuat decat cel al dezvoltarii infrastructurii de drumuri).
2) Scaderea diferentelor de gabarit dintre clase, chiar estomparea lor daca ne referim la clasele medie, mare si de lux. La fel cum am aratat mai sus, si acest trend a fost si este justificat de preferintele clientilor si de scaderea ponderii claselor medie si mare in total automobile vandute.
3) Linia tablei tot mai inalta in raport cu inaltimea geamurilor, spatele mai “gros” si el: aceste elemente cresc senzatia de protectie si chiar faciliteaza sporirea sigurantei pasive (la impact); siguranta activa (la rulare) poate avea de suferit (nesemnificativ, ce-i drept), din cauza unei usoare cresteri a inaltimii centrului de greutate.
4) Tendinta de “reducere” a delimitarii riguroase a liniilor si volumelor: ca si desen general, se merge tot mai mult catre ideea de monovolum, dar nu unul simplu, ci stilizat, imbogatit cu linii secundare si taieturi in suprafete continui care sugereaza, dar nu determina delimitarea dintre volume. Exceptie de la acest trend de scadere a delimitarii o fac, la multe masini, zona de imbinare dintre masca fata si capota si, evident, zona portbagajului. In aceste locuri este preferabila o demarcare clara atunci cand se doreste sugerarea puterii, soliditatii si chiar a dinamismului.
5) Micsorarea unghiului de atac al parbrizului si, de-asemenea, micsorarea unghiului lunetei fata de suprafata de rulare, aceste elemente sporind impresia de dinamism (si putand imbunatati aerodinamica).
Sperand ca in primul rand voi, iubitorii domeniului auto, ati gasit interesant acest material, va “amenint” ca voi reveni cu un nou articol – zic eu si mai interesant – despre ce noi tendinte estimez ca vor aparea in viitor, pe termen mediu si lung, in design-ul auto.